Deviant Login Shop  Join deviantART for FREE Take the Tour
×

:iconnyaare: More from Nyaare


More from deviantART



Details

Submitted on
March 3, 2008
File Size
3.6 KB
Thumb

Stats

Views
310
Favourites
8 (who?)
Comments
1
Downloads
18

License

Creative Commons License
Some rights reserved. This work is licensed under a
Creative Commons Attribution-Noncommercial-No Derivative Works 3.0 License.
×
spunea ca ei sunt speranta. ea credea in fiecare pas invesmantat in ei si s-a ascuns de toti, doar din superstitie si mila fata de ce ar fi devenit daca ar fi ales albastru sau alb. la urma urmei, verdele ii spunea mai mult. iarba pe care ei si-au asternut sarutul dintai. de fapt, ea chiar purta verde-verde si isi dorea sa fie un fir de iarba, iar mersul lui sa o striveasca. sa fie nascuta pentru el si sa moara pentru el. ei ii placeau parcurile si florile si ochii verzi ai celui ce-o tinea de mana cand pasea pe covoare colorat si marmure neprietenoase. cel putin asa credea ea, ca ii erau verzi. nu a privit niciodata indeajuns de mult incat sa observe ca erau mia mult caprui, iar covorul acela era un biet pres incarcat de praf.

albul ar fi fost o minciuna si ea vroia sa creada ca ceva o va salva de la pedeapsa ce-ar fi venit odata cu primul pumn de tarana aruncat peste trupul batran si indelung plans chiar de el. nu credea in fantasme, doar in intamplari si in povestile citite stand pe acelasi covor ce i-a mintit amintirile.

isi lega siretul tenisilor albi printr-un gest mecanic, inerent. navealeau peste ea singuratati si griji si n-ar fi stiut cum sa le faca fata, asa ca s-a ridicat in picioare si a atins tavanul cu mana stanga. bratara de perle ii alunecase de pe incheietura. n-ar fi vrut sa creada ca e un semn, dar ceva din ea ii spunea ca se sufoca, asa ca intr-un gest necugetat isi rupse colierul si mii de margele minuscule si-au gasit adapost printre tocurile pantofilor de matase. conduri, asa ii spuneau el, cand ea ura din suflet povestea cenusaresei. era prea multa susannah in ea si n-avea sens sa caute sticla de vodka in barul camerei de hotel.

si daca ar sari peste cutia acelor extravaganti pantofi? glezna i s-ar fi dus intr-o parte ca intr-un mecanism stricat. apoi, ar fi cautat in disperare telefonul sa isi prezinte durerea ca o scuza si toti ar fi stiut ca mireasa poarta ciorapi verzi. dar ea se simtea virgina, alba chiar, pura, isi mirosi incheietura mainii stangi. stia ca ii lipseste ceasul. fara timp si fara vise si fara intrebari. si totusi, atatea pauze ce se cereau intrerupte de povesti cu si despre el. iar el o astepta.

innebunea plimbandu-se in sala restaurantului, refuzand sa accepte paharul de coniac intins de un binevoitor. se enerva pentru ca pe mana stanga, cureaua ceasului ii spunea cat timp nu mai are. din buzunar, telefonul tacea enigmatic. poate ca un strop ar fi racorit tumultul ce i se prelingea in privire sau ar fi oferit un raspuns eternei intrebari hamletiene.

ea strivea cu sila felia de lamaie inte dinti. paharul gol era asezat tacticos in cutia pantofilor. nu ar fi vrut sa uite de el, dar stia ca o va face. o cutie imbracata in matase nu putea trece neobservata. lumea ar fi stiut ca e desculta si ea purta tenisi albi. ii vedea pe toti incercand sa priveasca sub rochia ei de dantela si simtea lacrimile curgandu-i pe obraz daca secretul ciorapilor verzi ar fi fost aflat. cu un gest prudent, impinse cutia sub faldurile cuverturii. asternuturile rosii de matase au iesit de sub materialul catifelat. se gandea la el si la dormitorul rosu pe care il visa de atata timp, la mana lui ce s-ar fi plimbat usor pe coapsa verde si la intunericul ce-ar fi ascuns adevarul. da, mana lui printre voalurile albe, printre sanii albi, prin parul ei moale, lasat liber impotriva indicatiilor celorlalti. mana lui cantand simfonia placerii si vazul lui redus la nulitate.
se gandea cat de mult isi dorise ca intr-o lume ascunsa de lumini, sa ramana doar ei doi, ciorpaii verzi si lenjeria neagra.
la cererea publicului.



-eu ma declar arogant de absenta.
:iconumbresh:
Umbresh Mar 4, 2008  Student General Artist
:heart:
Reply
Add a Comment: